AVATAR - dincolo de politica si ecologie

Un articol via lumeareala

Ideea filmului e geniala, actiunea, personajele – si mai ales peisajele - toate sunt absolut uluitoare ! Da, peisajele in primul rand, natura de pe Pandora…asa cum, posibil, a fost candva si pe Pamant..si cum speram ca va mai fi…

Nu am sa va povestesc filmul – am sa va expun insa o sinteza de comentarii ale unor spectatori – de aici.

Foarte intersant, deja s-au gasit asemanari cu situatii reale de pe Pamant la care poate putini s-ar fi gandit. S-ar putea sa fie exagerari insa ceva-ceva este acolo…

Iata ‘povestea asemanatoare’ : SUA ataca o comunitate inferioara tehnologic si profund religioasa (musulmanii) , dupa mimarea unei diplomatii, doar pentru a le exploata resursele naturale (petrol). Cand acestia din urma riposteaza (cu ajutorul unor persoane din prima tabara, ‚convertite’) sunt catalogati ca teroristi doar pentru ca au indraznit sa se apere. Mai multe comunitati musulmane se unesc si are loc batalia finala apocaliptica, in care ambele tabere pierd o multime de vieti omenesti si aduc distrugere (partea acesta inca nu s-a intamplat la noi, din fericire).

Multi ar contesta aceasta vizune afirmand, pe buna dreptate, ca regizorul James Cameron nu avea de unde sa stie de Bin Laden, ultimul razboi din Irak etc – deoarece dorea sa faca acest film inca din 1994. Cameron insusi a spus insa ca acest film ar trebui privit intr-un context mai larg. Da, oarecum face referire la unele razboaie duse de SUA dupa al 2-lea razboi mondial (Vietnam, Desert Storm) – dar, in special, la multele conflicte de-a lungul istoriei umane in care societati mai avansate tehnologic incercau sa cucereasca civilizatii mai ‚primitive’ pentru resursele lor.

In film, inamicul insa nu este neaparat SUA – dimpotriva, americanul este eroul care salveaza indigenii Pandorei. Inamicul este corporatia multinationala care, dorind sa explateze minereul de pe Pandora, a tarat in conflict soldatii, banii, resursele tarii. Mesajul este impotriva corporatiilor ce isi permit sa angajeze o armata privata si exploateaza resursele lumii. Si, vorbind de armata, vedem cum soldatii sunt robotizati si isi pierd sufletul (colonelul Quaritch e exemplul cel mai relevant), fara nici un pic de compasiune fata de alte vieti. Nu intamplator, soldatii conduc ‚corpuri de roboti’ in timp ce eroul Jake dispune de un corp natural al indigenilor Na’vi (la fel ca si ceilalti doi pamanteni ‚treziti’, Grace si Norm).

Filmul este insa o oglinda a societatii actuale. Natiunile avansate tehnologic presupun ca sunt mai inteligente decat cei ce traiesc mai aproape de natura si spiritul ecologic, ca au dreptul sa le ia resursele si sa-i ‚civilizeze’. Cata ignoranta insa…indigenii Na’vi aveau mai multa cunoastere a naturii si fortelor ei energetice protectoare si spirituale…La fel cum si la noi multe civilizatii sau urmasi ai lor cunosc sufletul naturii si al universului…samanii sud-americani sau mongoli, nativii nord-americani, triburi africane…Fiinte avansate energetic si spiritual, speranta noastra pentru reintoarcerea la sursa…

Cam atat despre politica si ecologie. Dincolo de ele incepe uimitoarea aventura…nu o ratati !

ghiveci

Săptămâna viitoare este Crăciunul. Nu sunt adepta megapregătirilor epuizante, formale şi făcute din obligaţie nu şi plăcere veritabilă: goana dupa cadouri pentru fiecare, belşug pe masă (ce legatură are defapt mâncatul până la indigestie cu sfintele orice) însă constat că m-am cam aglomerat acum de sfârşit de an, în loc să am parte de leneveală şi contemplare.

În 2004 am votat entuziastă cu Băsescu, acum m-am aflat printre cei dezamăgiţii care nu au mers la vot din dezgust şi dezinteres. Mă bucur că nu a câştigat prostănacul pentru ca îşi merită numele şi continuă şi azi să fie penibil, cu toate că are aproape toată presa de partea lui, a avut toate partidele aducătoare de voturi. Ce e sigur este că Băsescu va asigura ratingul massmediei in anii următori prin calitatea sa de preşedinte jucător. Iorgovan a croit constituţia pe genul Iliescu, facând o lucrare incompletă si gras interpretabilă, iar Băsescu face ce vrea; bravo lui. Are şi el o parte penibilă: fiica cea mică. Chiar nu-i spune nimeni cât de greţoasă este?

Anul acesta a fost anul mutărilor, ghici ce-am făcut in weekendul acesta? Mutare in casa nouă din Cetariu. Cu burtica in luna a 7-a. Dulapuri nu am cărat ca de obicei, dar am obosit în aşa fel încât noaptea nu mă pot întoarce în pat, la şale sau undeva pe la bazin am o durere ca deabia respir şi am ajuns aseară să merg cu ajutor şi lacrimi la baie. Dar astea sunt probleme locomotorii (mecanice, cum zic eu) în rest sunt bine. B’avo, b’avo ! cum zice Sasha batând din palme când se autofelicită.

Băieţaşul din burtică nu are încă nume. Este cea mai mare problemă a acestei sarcini nume de fată aş găsi şi zece cu toate că nu m-aş putea imagina acum cu o fetiţă. Mamă de băieţi - îmi sună mai bine.

Ce bine că l-au pocnit pe Berlusconi. Ce cretin. Cum îl ţin italienii în funcţie…e un mister pentru mine; au devenit şi ăştia stupid people? Nu-l suport pe Boc, şi în general nimandurile astea din viaţa publică. Gata! Ar trebui terminata amăgeala asta cu democraţia, este o prostie. Trăiască meritocraţia!

Am să caut să cumpăr sanie în zilele următoare, aseară a nins pentru prima oară şi a fost atât de frumos… Cum o să împac eu burtica cu săniuşul?