Cele mai bune lucruri în viaţă sunt gratis şi la îndemână
Cu siguranţă nu petrec suficient timp gândindu-mă despre cum pot să-mi cumpăr mai des elemente pentru fericire.
Cel mai greu este să identific fidel de ce am nevoie cu adevărat. Ce anume mă bucură întradevăr, şi cât va ţine acea bucurie.
Deseori aruncăm pe ferestră automat sume prea mari pentru obiecte pe care nu le dorim cu adevărat. Preţul plătit nu este numai banul dar şi timpul pierdut plus stresul mâncat în timpul câştigării lor.
Ce calitate are acea viaţă în care bărbatul munceşte zi-noapte, niciodată nu e acasă cu familia, nu participă la creşterea copilului, femeia e singură cu toate cele, e tânără dar deja acră, epuizată şi neiubită; încetul cu încetul nici nu mai ştiu de ce sunt împreună, nu se mai bucură de nimic şi conversaţiile se limitează la plata facturilor şi ratelor deoarece şi-au ipotecat viitorul pentru un apartament care nu reuşeşte să le fie cămin, şi pentru întotdeauna cea mai nouă colecţie de la debenhams.
Banii reprezintă un instrument. Cât de îndemânatici suntem, în ce măsură îi mânuim profesional, cât de pricepuţi suntem să lucrăm cu acest instrument depinde numai de noi.
În esenţă nu suntem unii mai defavorizaţi decât alţii: viaţa ne aduce tuturor şanse şi neşanse, noroc şi nenoroc, avem talente şi stângăcii, predispoziţii şi dobândiri, oportunităţi şi perioade sterile.
Cu sigutanţă banii nu pot cumpăra fericirea. Dar nici nefericirea. Până la urmă, recunoaştem sau nu, noi deţinem controlul, noi suntem responsabili pentru propria fericire.
Cât de des luăm oare în considerare că defapt totul se defineşte în interiorul nostru, şi că ar fi timpul să ne cultivăm regulat atitudinea corectă?
foto din curtoazia lui Chad Fust
11+ reguli pentru ordine în casă
Are feng-shui, este calmă şi eliberatoare o locuinţă ordonată, neînvălmăşită, chiar minimalistă.
Nu pretind că am un cămin lipsit totalmente de haos, dar îmi dau silinţa să o păstrez neaglomerată doar şi pentru motivul că este un calvar să faci curat împingând de colo-colo lucruşoarele.
Beneficiile unui cămin minimalist mă gândesc că ar fi:
Mai puţin stresant. Aglomerarea de obiecte, decoraţiuni şi mobilier distrage ochiul, fiecare în parte provoacă un stres vizual. Locuinţa minimalistă este calmantă.
Mult mai atractiv. Mă gândesc la revistele de amenajari, şi imaginile unei încăperi aglomerate versus a uneia minimaliste. Cea din urmă mă atrage pentru că conţine câteva piese de mobilier, câteva piese de artă şi nişte piese decorative.
Uşor de întreţinut. E greu să cureţi o gramada de obiecte, sau să aspiri printr-un buchet imens de mobilier. Cu cât s-au acumulat mai multe obiecte, cu atat mai mult timp îţi vor lua să întreţii inclusiv spaţiul dintre ele. Gândiţi-vă cât de uşor este să cureţi o cameră goală, comparativ cu una conţinând 100 de obiecte.
Cum să nu cazi în haos:
- nu cumpăra suveniruri, animăluţe, chiciuri mărunte.
- pune în dulap sau debara toate obiectele pe care nu le foloseşi zilnic, şi scoate-le pe cel care trebuie să-ţi fie la îndemână tot timpul.
- nu colecţiona nimic decât dacă aparţine organic de un hobby de-al tău.
- fiecare lucru să aibă un loc al lui, unde-l găseşti şi cu ochii închişi.
- caută unde să donezi (sau să reciclezi) lucruri folosite: reviste, haine, jucării. E plăcut să ştii că cineva va mai beneficia de obiectele de care te-ai bucurat şi tu odată.
- nu shoppingări din impuls. Nu te lăsa influenţat de oferte dacă nu ai nevoie concretă de obiectul acestora.
- nu depozita nimic înainte ca să-ţi pui întrebarea: sigur voi avea nevoie de asta, şi când anume?
- asigură-te că ai suficiente umeraşe.
- păstrează-ţi cheile şi poşetele-genţile îtotdeauna în acelaşi loc.
- debarasează-te de următoarele: cabluri mistice, telecomenzi pentru nu-ştii-ce-aparat, şuruburi aparent importante, obscure componente electrocasnice. Sau pentru liniştea ta, pune-le într-o singură cutie - nu le vei folosi niciodată.
- scapă-te de obiecte stricate. Sau dacă vrei să le repari, nu mai amâna nicio săptămână.
- dacă nu găseşti ceva, e timpul să faci curat.
Mituri legate de fericire I
Oamenii au setat un nivel de fericire care nu se schimbă semnificativ de-alungul vieţii.
Fals.
Ideea că avem un anumit nivel de sentiment al fericirii care ne este dispus genetic, este una falsă. Este adevărat că avem o predispoziţie genetică puternică, pe care eu o consider că ne influenţează cam 50%.
În aceeaşi măsură este adevărat că avem o capacitate uimitoare de adaptabilitate; suntem extrem de flexibili dacă chiar vrem, sau dacă ne constrâng împrejurările.
Ne naştem cu un anumit temperament, dar circumstanţele, acţiunile şi gândurile ne pot împinge către propriile culmi sau către adâncuri.
Setarea mea de bază nu o pot schimba, însă experienţa şi felul în care-mi trăiesc evenimentele zilnice mă fac mai fericită.
Mă delectez mai degrabă decât să simt vinovăţie. Am mai multe provocări, mai multă satisfacţie; mai puţină supărare, mai puţină plictiseală, mai puţine remuşcări. Aşa îmi croiesc eu fericirea, fără a mă schimba.
Ce vreau să spun este că indiferent de natura, influenţele şi educaţia noastră, suntem capabili să trăim în partea superioară a intervalului nostru de fericire.
Voi reveni curând cu un chestionar (trebuie să-l traduc) unde vă veţi putea măsura nivelul autentic de fericire.
Cine nu are răbdare după traducerea mea, poate să-l faca aici (Authentic Happiness Inventory Questionnaire)
eu am 3.72 
Prima impresie contează
În era socializării virtuale în masă, relaţionările clasice, directe se exersează din ce în ce mai puţin.
În acest weekend poate întâlneşti persoane pe care vrei să le impresionezi, doreşti să te reţină sau e importnat să nu te considere plictisitoare.
Iată câteva idei uşoare de sfârşit de săptămână.
Acordă atenţie clară persoanei cu care faci cunoştinţă, reţine-i numele.
Zâmbeşte sincer, orientează-te să fii faţă în faţă, chiar apropiete manifestând real interes. Acest fel de comportament lucrează foarte bine în subtil.
Pune energie în voce, adresează-te direct, acordă vizibil de atenţie din partea ta.
Întreabă ceva personal care necesită un răspuns mai lung de 3 cuvinte şi niciodată nu-i răspunde şi tu răspunzând la aceeaşi întrebare. Fii mult mai interesant de atât.
Daca nu ai idee cu ce se ocupă persoana sau există riscul ca să fie şomer de exemplu, poţi lansa întrebarea “Ce activităţi vă răpesc timpul în această perioadă?” sau “Nu am văzut ştirile azi, ce am pierdut?” sau “La care publicaţii sunteţi abonat, ce site-uri vizitaţi zilnic?” punând această întrebare poţi decoperi pasiuni mai puţin evidente, dupa care poţi continua o conversaţie bună cu acest străin, fără ca aceasta conversaţie să se blocheze sau să devină formală, jenantă sau plictisitoare.
Ascultă cu interes vorbele proaspetei cunoştinţe, nu-i întrerupe răspunsurile.
Caută motiv real de a face un compliment, sau dacă orice compliment pare exagerat sau nefondat, exprimă-ţi o vulnerabilitate comparativă, şi chiar poţi sa te amuzi vizibil de aceasta. Autoctitica etalată inteligent este premiată întotdeauna, indiferent de ce exprimă verbal partenerul de conversaţie.
Nu insista etalând pe detalii din viaţa ta, mai ales nu cele supărătoare.
Taie deîndată conversaţia dacă simţi că totul a fost bine până acum şi rişti să nu mai ţii nivelul, sau dacă conversaţia se îndreaptă către o fundătura. Persoana va rămâne cu un gust plăcut în gură, şi cu o impresie clar avantajoasă pentru tine.
Reţine: cei mai mulţi oameni sunt mult mai dornici să fie consideraţi interesanţi, amuzanţi, bine informaţi decât să fie interesaţi de tine, amuzaţi de tine sau să te informeze.
Dezgheaţă pasiunea pentru viaţă
Dacă te simţi îngrădit în general de ceva vreme, sau dacă munca ta o consideri mai degrabă mizerabilă decât ideală, probabil ai ajuns de ceva vreme să-ţi abandonezi speranţele la un anumit nivel.
Fiind înconjurat de oameni cu care mai degrabă nu ai lucra, pereţi gri fără geamuri, zumzetul monoton al calculatoarelor asezonat cu câte o cafea proastă îţi vor jilăvi spiritul.
Aceste condiţii progresează de atâta timp încât ai deja probleme în a-ţi aminti cum e să te simţi entuziast?
Situaţia trebuie schimbată.
Acum e timpul de a te reconecta cu ceea ce te pasionează, acum e momentul să începi să-ţi stabileşti propriile reguli.
Acum, înainte ca să se cronicizeze problema.
Viaţa nu este o nesfârşită chinuială a plăţilor de rate şi facturi, condimentată cu puţină distracţie clişeică. Trebuie să-ţi dai seama că viaţa ta nu trebuie să fie conformarea faţă de regulile bolnave ale societăţii.
Pune sub semnul întrebării autoritatea
Este o mare greşeală de a avea încredere oarbă în cei care au într-un fel sau altul control asupra vieţii tale.
Natura ta independentă trebuie să primeze oriunde şi oricând.
Să-ţi iei angajamentul de a trăi aşa cum intenţionezi defapt în adâncul tău, nu este mai greu de realizat decât de decis.
Nu fii ridicol să crezi că te va eticheta cineva ca fiind nerecunoscător sau iresponsabil.
Indiferent dacă eşti angajat sau angajator, ai libertatea să munceşti pentru scopul pe care ţi l-ai propus.
Ai libertatea să decizi cât de mult munceşti, şi cât de înţelept o faci.
Ai libertatea să gândeşti, să te mişti, să respiri, să te manifeşti autentic.
Ai libertatea să optezi cum exact va contribui talentul tău unic dând valoare celor din jur.
Hello world!
Hello lume! Azi e ziua mea, mi-am facut un dar cu greutate - acest blog.
Valoarea lui va depinde de masura in care voi reusi sa-mi astern aici the best of me.
Cine sunt eu? O întrebare mai potrivită ar fi: cine am devenit?
În sala de naşteri, la prima întâlnire cu fiul meu în vârsta de 2 minute i-am adresat o intrebare: “cine esti tu?” Întrebarea a răsărit inconştient, deşi eu eram perfect conştientă in acele clipe.
Cine suntem, de unde venim, incotro ne indreptăm, si mai ales ce devenim de-alungul vieţii?
Fiecare dintre noi avem drumul nostru, şi trebuie să ne desăvarşim. Cum altfel?
Destinul şi liberul arbitru se împletesc înţelept în jurul nostru.
Mai ţineţi minte ce v-aţi propus când încă aţi fost copii? Ce-am îndeplinit de atunci din acele vise? Ce sistem de valori ne ghideaza? Avem măcar habar de conţinutul acestui sistem de valori? Ştim oare câte ceva despre acele lucruri care ne aduc bucuria veritabilă a vieţii zi de zi?
Azi, de ziua mea pornesc acest jurnal prin care, cu cine este interesat, împartaşesc răspunsuri la aceste intrebări şi la multe altele care se vor ivi pe parcursul acestei călătorii.
