Anul Tigrului Alb
Tigrul Alb (de Metal) paseste in scena in data de 14 februarie 2010 aducand pentru o perioada de un an, pana pe 2 feb. 2011, insufletire si o desfasurare dramatica a evenimentelor, inflacarare si pasiune. Este anul visurilor indraznete.
Corespondente horoscopul european: zodia Varsatorului
Piatra norocoasa: ochi de tigru
Compatibilitate: Cal, Tigru, Caine.
Culorile preferate: alb, negru, portocaliu
Conform legendei taoiste, tigrul traieste 1000 de ani. Dupa prima jumatate a vietii sale, dupa 500 de ani, tigrul devine alb. Tigri sperie hotii, fantomele si indeparteaza incendiile. Numai maimuta este cu adevarat incompatibila cu caracteristicile si modul de a fi al puternicului animal.
- TIPOLOGIE
Nativul este impetuos, energic, bataios, impulsiv, un luptator prin excelnta, iar norocul este mereu de partea sa. Da dovada de o imaginatie bogata, o inteligenta sclipitoare si un curaj fara limite. Se bazeaza mai mult pe instinct, este agitat, risipitor, deloc chibzuit sau rabdator. Este sincer si direct, cu o gandire liberala si un mod foarte liber de exprimare. Independent, isi croieste propriul drum in viata si respecta numai propriile reguli. Este in stare de orice pentru ase impune.
In orice tip de relatii, e prietenos, simpatic, sociabil, ii place sa arate bine si sa se puna intr-o lumina buna. Este stimat si apreciat de cei din jur, pentru ca degaja o forta imposibil de trecut cu vederea. Ofera iubire cu multa pasiune, dar pretinde aceleasi sentimente, care, daca ii sunt inselate, se transforma in razbunare fara mila. Este foarte gelos si posesiv.
- UN AN AL EXTREMELOR
Anul Tigrului aduce modificari de tot felul, fiind un an al exploziilor schimbarii care va evolua continuu in intensitate. Este anul in care cei care prefera faptele minore abia daca vor putea spune ca au existat si au trecut mai departe. Se va trai si actiona numai si numai pentru fapte mari si de neuitat. Este anul introducerii celor mai noi si mai indraznete idei, un an in care nu trebuie sa ne intrebam daca este bine sau nu ce se intampla, ci sa acceptam ce traim sau ce apare ca fiind factori epuratori, pentru a exploata sansa oferita de schimbare si pentru a avea sanse maxime de reusita in jocul destinului.
- EVENIMENTE
Anul Tigrului este un an predestinat confruntarilor de tot felul care pot merge pana la razboi sau alt gen de dezastre. Derularea evenimentelor se face de cele mai multe ori sub impulsul momentului existand tentatia aventurii, fara a lua in calcul eventualele riscuri care pot duce la regrete de neimaginat in privinta grabei initiale de a actiona.
Furia poate lua in stapanire totul indiferent de efortul diplomatic depus. Ce este de netagaduit pentru acest an este fragilitatea extrema a tuturor formelor de manifestare a relatiilor umane. Increderea reciproca de alta data este “aruncata in aer” de cele mai ciudate si mai stupide declaratii, iar gesturile de conciliere pot fi interpretate in sensul invers vectorului lor.
Nu trebuie sa se piarda simtul umorului si curiozitatea de a vedea ce se mai poate intampla!
Tigrul Alb paseste in scena urmand molcomului si incapatanatului An Bou. Noul semn este anticiparea unui an dinamic cu oportunitati neasteptate si actiuni importante. Tigrul aduce insufletire si o desfasurare dramatica a evenimentelor, inflacarare si pasiune. Este anul care poate aduce la viata cele mai indraznete visuri. Volumul este dat la maxim, fixat pentru experiente grandioase de viata. Limitarile sunt minime intrucat curajosul tigru nu face pauze.
Pe mapamond, apar schimbari sociale, rebeliuni politice si interventii militare.
Anul Tigrului Alb promite sa fie neobisnuit si interesant. La conducere, in lume si in tara, vor veni oameni curajosi, prin intermediul carora se vor realiza idei radicale si neobisnuite.
- FAMILIA, CARIERA SI RELATIILE
Tigrul este un animal de familie, in haita de tigri mamele si tatii ingrijesc “copiii”. Prin urmare, anul 2010 va aduce ceva nou si in relatiile de familie.
Drept cadouri se pot oferi bijuterii din metal, in special de aur si argint. Ele vor aduce noroc atat proprietarilor, cat si celor care au oferit aceste daruri.
Un succes deosebit in acest an ii asteapta pe cei nascuti sub semnul Tigrului – acestia vor putea obtine tot ce-si planifica, iar inceputurile noi vor aduce realizari neasteptate, dar totodata pline de succes.
Daca sunteti nascuti in “anii prietenosi” semnului Tigru – anul Calului, Caprei sau Cainelui, pregatiti-va de un flux de noroc. Mai dificil va fi pentru rivalii traditionali ai Tigrului – Maimutele, Pisicile si Cocosii – care vor fi nevoiti sa depuneti efort, pentru a folosi siretlicurile in anul hotarat si direct al Tigrului, care nu accepta greseli. Fiti curajosi si cinstiti, si atunci norocul Tigrului va va aduce rezultatele benefice!
Tematica principala a anului va fi dragostea, pasiunea, atat de caracteristica naturii tigrului, ce se va extinde in toate sferele vietii. Atmosfera monotona si plictisitoare de la locul de munca va fi inlocuita de culori noi si aparitia noilor perspective, veti gasi ideea careia ii veti putea dedica viata, sau cel putin perioada acestui an.
In rest, anul 2010 promite sa fie linistit si echilibrat.
sursa: hotnews . ro
AVATAR - dincolo de politica si ecologie
Un articol via lumeareala
Ideea filmului e geniala, actiunea, personajele – si mai ales peisajele - toate sunt absolut uluitoare ! Da, peisajele in primul rand, natura de pe Pandora…asa cum, posibil, a fost candva si pe Pamant..si cum speram ca va mai fi…
Nu am sa va povestesc filmul – am sa va expun insa o sinteza de comentarii ale unor spectatori – de aici.
Foarte intersant, deja s-au gasit asemanari cu situatii reale de pe Pamant la care poate putini s-ar fi gandit. S-ar putea sa fie exagerari insa ceva-ceva este acolo…
Iata ‘povestea asemanatoare’ : SUA ataca o comunitate inferioara tehnologic si profund religioasa (musulmanii) , dupa mimarea unei diplomatii, doar pentru a le exploata resursele naturale (petrol). Cand acestia din urma riposteaza (cu ajutorul unor persoane din prima tabara, ‚convertite’) sunt catalogati ca teroristi doar pentru ca au indraznit sa se apere. Mai multe comunitati musulmane se unesc si are loc batalia finala apocaliptica, in care ambele tabere pierd o multime de vieti omenesti si aduc distrugere (partea acesta inca nu s-a intamplat la noi, din fericire).
Multi ar contesta aceasta vizune afirmand, pe buna dreptate, ca regizorul James Cameron nu avea de unde sa stie de Bin Laden, ultimul razboi din Irak etc – deoarece dorea sa faca acest film inca din 1994. Cameron insusi a spus insa ca acest film ar trebui privit intr-un context mai larg. Da, oarecum face referire la unele razboaie duse de SUA dupa al 2-lea razboi mondial (Vietnam, Desert Storm) – dar, in special, la multele conflicte de-a lungul istoriei umane in care societati mai avansate tehnologic incercau sa cucereasca civilizatii mai ‚primitive’ pentru resursele lor.
In film, inamicul insa nu este neaparat SUA – dimpotriva, americanul este eroul care salveaza indigenii Pandorei. Inamicul este corporatia multinationala care, dorind sa explateze minereul de pe Pandora, a tarat in conflict soldatii, banii, resursele tarii. Mesajul este impotriva corporatiilor ce isi permit sa angajeze o armata privata si exploateaza resursele lumii. Si, vorbind de armata, vedem cum soldatii sunt robotizati si isi pierd sufletul (colonelul Quaritch e exemplul cel mai relevant), fara nici un pic de compasiune fata de alte vieti. Nu intamplator, soldatii conduc ‚corpuri de roboti’ in timp ce eroul Jake dispune de un corp natural al indigenilor Na’vi (la fel ca si ceilalti doi pamanteni ‚treziti’, Grace si Norm).
Filmul este insa o oglinda a societatii actuale. Natiunile avansate tehnologic presupun ca sunt mai inteligente decat cei ce traiesc mai aproape de natura si spiritul ecologic, ca au dreptul sa le ia resursele si sa-i ‚civilizeze’. Cata ignoranta insa…indigenii Na’vi aveau mai multa cunoastere a naturii si fortelor ei energetice protectoare si spirituale…La fel cum si la noi multe civilizatii sau urmasi ai lor cunosc sufletul naturii si al universului…samanii sud-americani sau mongoli, nativii nord-americani, triburi africane…Fiinte avansate energetic si spiritual, speranta noastra pentru reintoarcerea la sursa…
Cam atat despre politica si ecologie. Dincolo de ele incepe uimitoarea aventura…nu o ratati !
ghiveci
Săptămâna viitoare este Crăciunul. Nu sunt adepta megapregătirilor epuizante, formale şi făcute din obligaţie nu şi plăcere veritabilă: goana dupa cadouri pentru fiecare, belşug pe masă (ce legatură are defapt mâncatul până la indigestie cu sfintele orice) însă constat că m-am cam aglomerat acum de sfârşit de an, în loc să am parte de leneveală şi contemplare.
În 2004 am votat entuziastă cu Băsescu, acum m-am aflat printre cei dezamăgiţii care nu au mers la vot din dezgust şi dezinteres. Mă bucur că nu a câştigat prostănacul pentru ca îşi merită numele şi continuă şi azi să fie penibil, cu toate că are aproape toată presa de partea lui, a avut toate partidele aducătoare de voturi. Ce e sigur este că Băsescu va asigura ratingul massmediei in anii următori prin calitatea sa de preşedinte jucător. Iorgovan a croit constituţia pe genul Iliescu, facând o lucrare incompletă si gras interpretabilă, iar Băsescu face ce vrea; bravo lui. Are şi el o parte penibilă: fiica cea mică. Chiar nu-i spune nimeni cât de greţoasă este?
Anul acesta a fost anul mutărilor, ghici ce-am făcut in weekendul acesta? Mutare in casa nouă din Cetariu. Cu burtica in luna a 7-a. Dulapuri nu am cărat ca de obicei, dar am obosit în aşa fel încât noaptea nu mă pot întoarce în pat, la şale sau undeva pe la bazin am o durere ca deabia respir şi am ajuns aseară să merg cu ajutor şi lacrimi la baie. Dar astea sunt probleme locomotorii (mecanice, cum zic eu) în rest sunt bine. B’avo, b’avo ! cum zice Sasha batând din palme când se autofelicită.
Băieţaşul din burtică nu are încă nume. Este cea mai mare problemă a acestei sarcini
nume de fată aş găsi şi zece cu toate că nu m-aş putea imagina acum cu o fetiţă. Mamă de băieţi - îmi sună mai bine.
Ce bine că l-au pocnit pe Berlusconi. Ce cretin. Cum îl ţin italienii în funcţie…e un mister pentru mine; au devenit şi ăştia stupid people? Nu-l suport pe Boc, şi în general nimandurile astea din viaţa publică. Gata! Ar trebui terminata amăgeala asta cu democraţia, este o prostie. Trăiască meritocraţia!
Am să caut să cumpăr sanie în zilele următoare, aseară a nins pentru prima oară şi a fost atât de frumos… Cum o să împac eu burtica cu săniuşul?
ultima zi
În fiecare toamnă soseşte o zi despre care cred că este ultima călduroasă şi senină.
Azi e acea zi, şi, deşi sper în taină că vor mai fi câteva, mă voi bucura de normalitatea vremii atunci când voi simţi gerul. Pentru că în noiembrie aşa e normal, la fel şi în următoarele luni.
Ma scot din sărite fătucile de la ştiri când zic că “s-a stricat vremea” - deşi e firesc şi sănătos să fie frig.
Azi am imporovizat o plimbare de o oră pe câteva străzi preferate, eram şi eu senină ca cerul, şi căutam fără succes seninatatea din privirile celor din jur. Parcă nimeni nu mai e multumit de nimic azi. Oamenii nu mai vad oare în faţa ochilor decât problemele (de tip minor care vor fi uitate peste câteva zile doar) ? Puţini reuşesc să aprecieze ceea ce au, aceştia nu au ieşit pe străzile mele azi.
Mă bucur când reuşesc sa rup rutina cotidiană, şi să acţionez ca un copil. Am hoinărit… şi e atât de simplu să reîmprospătezi trupul şi creierul. Atât de banal şi minunat.
începe inventarul
Inventarul anului 2009.
Ce s-a întâmplat (concentrat): ne-am mutat la curte de la bloc, am mutat firma de la 100 la 500 mp (dupa 3 ani de construcţii - cine a trecut prin asemenea aventuri ştie ce înseamnă finish-ul), am schimbat complet site-urile firmei, am pornit un blog pe care nu scriu des şi de care prefecşionista nu e mulţumită pentru că nu e consecvent şi definit deloc, am intrat din nou in rolul de graviduţă (nu mai credeam că voi retrăi încă odată minunea), am reuşit aproape la final de an să ma tocmesc cu vecina din Cetariu pentru casa ei de vânzare - una cochetă foc (pe care o voi adapta la visele mele, cu mâna mea).
Cum să fac ca sărbătorile din această iarna să nu mă prindă în alertă şi complet nedeschisă feelingului după care mi-e dor de atâţia ani… În postările următoare voi radiografia chestiunea.
Ce mă aşteaptă la anu’ ?
În primul rând voi deveni soacră mare (aşa am auzit că se numesc mamele de băieţi).
Apoi (defapt când a fost altfel?…) am planuri mari la firmă, multe schimbări, upgrade-uri, acţiuni.
Apoi voi pune mâna la grădinarit organic mai consecvent decât am făcut-o până acum (defapt făcea mama şi soacra -au vreme şi e sănătoasă mişcarea), dar când mă gândesc la nou procurata casă cu grădină, abia pot să dorm de bucurie. Nu ştiu cum voi împleti naşterea (la începutul lui martie) cu primele sarcini în grădină, dar cred că va fi totul bine, calorii să am.
Voi posta dovada pe blog. Aşa cum face recent descoperita elisa
2 luni concediu - mult sau puţin?
Încep să revin din concediul pe care mi l-am petrecut destul de activ, şi nu pot să afirm că nu am lucrat câte puţin (atribuţiile mele sunt imposibil de pus în cui pentru 2 luni). Am pus însă în cui evadarea către meleaguri mai calde pentru că am avut de confruntat o renovare şi o mutare ‘la curte’.
Între timp am devenit binecuvântată, aşteptăm în familie încă un îngeraş, aşa că vom fi: 1, 2, 3, 4 !!!
Va fi totul mai zglobiu, mai efeverscent, familia este mai rotundă cu 2 copii (sau mai mulţi, pentru cine se încumetă) !
Încerc aşadar să revin parţial la rutină- toţi avem nevoie de aşa ceva - şi voi scrie cu un suflu proaspăt materiale cât mai utile şi plăcute pentru cât mai mulţi.
Luaţi-vă vacanţa!
Mi-am luat vacanţa, în aceste săptămâni blogul va fi neglijat deci.
Mă voi întoarce cu bateriile reîncărcate, şi voi posta scrieri cât mai constructive şi folositoare şi ţie, cititorule drag.
Luaţi-vă vacantă departe de virtual, departe de urbanul prăfuit şi insipid, departe de banalităţile cotidianului.
Get a life!
Nu-mi convine (I)
by Alice on July 13, 2009
in dezvoltare personala, optimiste
Ieri am răsfoit o carte pe care nici nu ştiam că o am în bibliotecă, subţirică şi aparent neînsemnată. Vroiam să lecturez ceva light, aşa de duminică; profilaxia stresului nu ştiu dacă este chiar de categorie uşoară, dar cu siguranţă o temă care ne priveşte pe toţi inevitabil.
Sigur că avem la dispoziţie o sumedenie de materiale care ne sfătuiesc cum să combatem stresul şi implicit să prevenim problemele şi bolile care izvorăsc din stres, această carte însă nu m-a stresat cu teorii şi filozofii sterile.
Ideea care mi-a venit este efectuarea unui inventar -în scris- a tuturor aspectelor care nu-mi convin. Interne şi externe. O lista vitală pentru a afla care sunt radacinile stresului cronic.
Pentru asta am nevoie de un mediu propice, 2-3 zile petrecute singură eu cu mine.
Voi evada într-un hotel in Băile Felix, şi nu voi face nimic altceva în afara de: odihnă activă şi pasivă, înnot şi bălăceală termală, voi savura mâncare de calitate -cât mai multe crudităţi, jogging în zori şi plimbări de asfinţit. Şi multă muzică de-a mea. Eu cu mine.
Acest inventar nu are sens dacă este făcut la repezeală şi superficial. Veţi fi surprinşi cât de mult nu vă cunoaşteti!
Între timp voi completa lista cu cei mai deranjanţi factori din viaţa mea. Voi avea inspiraţie să aştern pe hârtie eventualele soluţii pentru a lucra la cele care cer schimbare, şi a accepta aspectele asupra cărora nu am influenţă.
Vă îndemn şi pe voi să vă luaţi un miniconcediu privat, este o curată terapie, şi un curs intensiv despre voi înşivă. Nu la mare (îmbulzeală), nu în statiuni trendy, nu în locuri agitate. Poate fi un oraş străin unde ajungeţi cu trenul, poate fi casa părăsită a străbunicii, poate fi o pensiune rustică, poate fi Paris. Voi ştiţi cel mai bine unde vă place cu adevărat, unde găsiţi pacea interioară.
Cu siguranţă fiecare dintre noi simţim câteodată că avem nevoie să ne retragem din tumultul cotidianului.
Cu siguranţă fiecare dintre noi avem nevoie din când în când de un timp petrecut în singurătate constructivă.
Voi reveni cu amănunte condimentate cu mărturisiri.
Cele mai bune lucruri în viaţă sunt gratis şi la îndemână
Cu siguranţă nu petrec suficient timp gândindu-mă despre cum pot să-mi cumpăr mai des elemente pentru fericire.
Cel mai greu este să identific fidel de ce am nevoie cu adevărat. Ce anume mă bucură întradevăr, şi cât va ţine acea bucurie.
Deseori aruncăm pe ferestră automat sume prea mari pentru obiecte pe care nu le dorim cu adevărat. Preţul plătit nu este numai banul dar şi timpul pierdut plus stresul mâncat în timpul câştigării lor.
Ce calitate are acea viaţă în care bărbatul munceşte zi-noapte, niciodată nu e acasă cu familia, nu participă la creşterea copilului, femeia e singură cu toate cele, e tânără dar deja acră, epuizată şi neiubită; încetul cu încetul nici nu mai ştiu de ce sunt împreună, nu se mai bucură de nimic şi conversaţiile se limitează la plata facturilor şi ratelor deoarece şi-au ipotecat viitorul pentru un apartament care nu reuşeşte să le fie cămin, şi pentru întotdeauna cea mai nouă colecţie de la debenhams.
Banii reprezintă un instrument. Cât de îndemânatici suntem, în ce măsură îi mânuim profesional, cât de pricepuţi suntem să lucrăm cu acest instrument depinde numai de noi.
În esenţă nu suntem unii mai defavorizaţi decât alţii: viaţa ne aduce tuturor şanse şi neşanse, noroc şi nenoroc, avem talente şi stângăcii, predispoziţii şi dobândiri, oportunităţi şi perioade sterile.
Cu sigutanţă banii nu pot cumpăra fericirea. Dar nici nefericirea. Până la urmă, recunoaştem sau nu, noi deţinem controlul, noi suntem responsabili pentru propria fericire.
Cât de des luăm oare în considerare că defapt totul se defineşte în interiorul nostru, şi că ar fi timpul să ne cultivăm regulat atitudinea corectă?
foto din curtoazia lui Chad Fust
11+ reguli pentru ordine în casă
Are feng-shui, este calmă şi eliberatoare o locuinţă ordonată, neînvălmăşită, chiar minimalistă.
Nu pretind că am un cămin lipsit totalmente de haos, dar îmi dau silinţa să o păstrez neaglomerată doar şi pentru motivul că este un calvar să faci curat împingând de colo-colo lucruşoarele.
Beneficiile unui cămin minimalist mă gândesc că ar fi:
Mai puţin stresant. Aglomerarea de obiecte, decoraţiuni şi mobilier distrage ochiul, fiecare în parte provoacă un stres vizual. Locuinţa minimalistă este calmantă.
Mult mai atractiv. Mă gândesc la revistele de amenajari, şi imaginile unei încăperi aglomerate versus a uneia minimaliste. Cea din urmă mă atrage pentru că conţine câteva piese de mobilier, câteva piese de artă şi nişte piese decorative.
Uşor de întreţinut. E greu să cureţi o gramada de obiecte, sau să aspiri printr-un buchet imens de mobilier. Cu cât s-au acumulat mai multe obiecte, cu atat mai mult timp îţi vor lua să întreţii inclusiv spaţiul dintre ele. Gândiţi-vă cât de uşor este să cureţi o cameră goală, comparativ cu una conţinând 100 de obiecte.
Cum să nu cazi în haos:
- nu cumpăra suveniruri, animăluţe, chiciuri mărunte.
- pune în dulap sau debara toate obiectele pe care nu le foloseşi zilnic, şi scoate-le pe cel care trebuie să-ţi fie la îndemână tot timpul.
- nu colecţiona nimic decât dacă aparţine organic de un hobby de-al tău.
- fiecare lucru să aibă un loc al lui, unde-l găseşti şi cu ochii închişi.
- caută unde să donezi (sau să reciclezi) lucruri folosite: reviste, haine, jucării. E plăcut să ştii că cineva va mai beneficia de obiectele de care te-ai bucurat şi tu odată.
- nu shoppingări din impuls. Nu te lăsa influenţat de oferte dacă nu ai nevoie concretă de obiectul acestora.
- nu depozita nimic înainte ca să-ţi pui întrebarea: sigur voi avea nevoie de asta, şi când anume?
- asigură-te că ai suficiente umeraşe.
- păstrează-ţi cheile şi poşetele-genţile îtotdeauna în acelaşi loc.
- debarasează-te de următoarele: cabluri mistice, telecomenzi pentru nu-ştii-ce-aparat, şuruburi aparent importante, obscure componente electrocasnice. Sau pentru liniştea ta, pune-le într-o singură cutie - nu le vei folosi niciodată.
- scapă-te de obiecte stricate. Sau dacă vrei să le repari, nu mai amâna nicio săptămână.
- dacă nu găseşti ceva, e timpul să faci curat.


